Doiu Cristian

Scriam acum ceva timp un articol despre falsitate… ei bine… era adresat cuiva, acum revin cu aceeasi idee insa de data asta vreau sa vorbesc despre falsitatea de care dau EU dovada de ceva vreme.

Dupa cum obisnuiesc in articolele scrise aici, va dau link catre o melodie ce este in ton cu articolul… .

Sunt confuz, zambetu’ asta e fals pe buze, si a-nceput sa ma dezguste ce obisnuia sa ma amuze…

E dificil… sunt momente in care iti doresti sa dormi… sa dormi si sa te trezesti dupa ce a trecut valul ce te ineaca si parca te imobilizeaza, iti inunda sufletul iar apoi se evapora formand nori… .

E incredibil cum incerci sa te minti pe tine insuti … esti fals cu propria persoana… esti altcineva… esti confuz… ai un zambet fals… iar persoanele dragi incep sa se rareasca ba chiar sa devina de multe ori antipatice.

Un singur pas…

E un singur pas de la o talanga la alta, de la rau la bine de la dragoste la ura de la fior la voma… un singur pas… e atat de usor sa iti creezi propriul drum… sa iti urmezi poteca nebatatorita… sa faci primii pasi… sa gresesti… este usor… un singur pas te desparte. Alegerea este doar a ta… insa… daca gresest? Risti sa pierzi tot… sa te afunzi intr-un obscur nebanuit, sa nu te mai descurci prin ceata din jur si atunci realizezi ca era mai bine… era mai bine inainte…

oare?

Recunoaste… de cate ori ai fost fals? De cate ori ai simtit ca persoanele din jurul tau sunt false? De cate ori s-a intamplat sa fie adevarat? De cate ori ti s-a intamplat sa crezi ca esti ruda cu Nostradamus? De cate ori te-ai simtit dezamagit?

PS: De multe ori vorbesc despre mine la persoana a 2-a… articolul asta ar fi putut continua… insa intereseaza pe cineva? Pe mine nu… oare?

Revin… spunand pe aceeasi melodie, care nu de mult imi ingana sufletul, aceleasi vorbe pe care nu de mult le spuneam in gluma. E dificil, sa te feresti, sa alergi, sa intorci spatele… incercand sa-ti fie bine, iar dupa ce faci toate astea sa dai de un alt hop si mai mare.

Putine sunt momentele in care ai nevoie de cineva iar acel cineva este langa tine. Foarte putine. Exista anumite clipe in care simti ca esti singur… cu toate ca de mic esti indoctrinat cu prostii gen, ne nastem si murim singuri, tragi tare sa contrazici zicala… practic incerci sa faci ce orice alt om incearca, sau a incercat si nu a reusit. Uneori te lovesti de atatea… parca puse voit una dupa alta… nu mai stii incotro s-o iei, pe cine sa crezi, unde e mai bine, cu cine, cum… incep tot felul de persoane dragi sa iti reproseze ca te schimbi, auzi tot mai des intrebari legate de comportamentul tau… o iei razna… nu pricepi de ce toata lumea are pretentii de la tine… tu continui sa mergi pe acelasi drum plin de hopuri… fiecare hop necesita atentia necesara, fiecare persoana vrea cat mai multa atentie… incep dispute, unul vrea mai mult, altul si mai mult… nu mai stii cum sa te imparti, te prabusesti, ametesti, incepi sa tipi si…….. te lepezi de tot…

Dintr-o data se face liniste… intuneric in jurul tau… se apropie foarte multe hopuri… cum le treci? Cu cine te mai sfatuiesti… realizezi ca fiecare era important in felul sau insa niciunul suficient de important pentru tine pentru ca nu si-a dat seama ce simti… ce este in sufletul tau… prin ce perioada neagra treci… acum esti singur si te lupti… nu-ti face griji… in curand va fi soare… insa niciodata nu vei stii cand.

Stiu ca am zis ca nu ma fascineaza asa de mult noul album al Cleopatrei, eu fiind un fan Stratan ( Pavel ), insa melodia asta mi se pare foarte draguta.

Dar… ce spune lumea e-n zadar, ea este pentru a vorbi… iar noi pentru a fi vorbiti

Mi-e dor de multe… multe lucruri… poate nu lucruri oferite de aceeasi persoana, ci intamplari diferite, ocazii, inceput, mi-e dor de mare, de suflet, de miros, de vin, de priviri… de multe… de multe lucruri…

Stiu… ca va veni o zi-ntr-o zi… in care noi din nou vom fi, alaturi cei mai fericiti…

Mi se intampla multe in ultimul timp… chiar priviri, mi se spun vorbe mari… trec printr-o perioada de tranzitie… e greu, cu totii ne lovim de lucruri noi uneori, si trebuie ori sa stim sa le traim la maxim, ori sa stim sa jucam teatru foarte bine. Din pacate eu cu teatrul nu prea ma impac, dar nici cu experienta… asa ca invat… de la voi .

Intro… outro… play!