Ce frumos a fost! A fost… Iti mai aduci aminte bai “pr’etene”? Cand stateam toti afara, cand cautam printre blocuri, semne ca suntem “magici” sau cand ne jucam in namol, cu masinute… mai stii cand cautam prin gradini cele mai frumoase flori, pentru ca voiam sa le prindem unei anumite “ei” in par? Cine e “ea”? Nu mai stiu… amintirile se uita… incet dar se uita. Iti mai aduci aminte… gratar pe ploaie in tancodrom, betii la piciu’, prima impresie, prima bataie, primul fum, prima vorba spusa cu incredere? Mai stii cand te-ai apucat de fumat? Mai stii cand te-au prins ai tai prima data? Oare… mai tineti voi minte cum era sa nu avem decat 3000 lei si puneam toti bani, mai stii cand stateam si beam cu totii vodca d’aia nenorocita? Mai stii cum a fost prima betie? Oare mai stiti prima piesa ascultata de la Stratan, sau primul vers fredonat dupa “eu beu”? Probabil ” Cucul…” da… in gradina la piciu’… . Fac pariu ca nu iti mai amintesti despre ce vorbesc, si asta este inca o dovada sumbra a realitatii, a prezentului.
A fost… a fost frumos! Acum… unul este la Bucuresti… ma pis! Altul s-a angajat… il vezi atat de rar… altul?! Altul… este inca aici… dar parca nu mai este acelasi… nu-i asa? Au fost multe… Au ramas putine… Sunt putine… nu o sa mai fie nimic…
Imi e dor de toate clipele alea nenorocite care acum imi tulbura visele… ma doare cand trec pe langa tancodrom… ma doare cand vad “Polar” in raftul magazinului… ma doare cand va vad… dar…
A fost frumos! A fost…
